La 24 ianuarie 1849 s-a născut, în Cârţişoara-Sibiu, Badea Cârţan, țăran român de numele căruia se leagă celebra călătorie pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian.
Avea să plece din Cârţişoara la 3 ianuarie 1896. A trecut prin Timişoara, Budapesta, Tirol, Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna şi, după 45 de zile de drumeţie, a ajuns la marginea oraşului etern. Deşi era extrem de obosit s-a învârtit în jurul stâlpului uriaş până când a văzut toată istoria de pe el. S-a întins pe cojocul lui ciobănesc şi a adormit. A doua zi dimineaţa în jurul lui erau strânşi o mulţime de oameni.
Presa din Roma a scris în ziua următoare: "Un dac a coborât de pe Columnă". I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a făcut cunoscut oraşul şi l-a introdus la mari personalităţi ale vremii. A mai mers încă de două ori la Roma, tot pe jos, ultima oară făcându-şi intrarea triumfală în mijlocul Congresului care întrunea 700 de învăţaţi din 40 de ţări. A fost rugat să depună o coroană de bronz la Columna lui Traian din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei.
Ani mai târziu îl găsim pe Badea Cârţan luptând pentru independenţa românilor din Transilvania şi distribuind cărţi, aduse clandestin din România, la sate. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârţan (că acesta era numele său real) este surprins de o avalanşă pe crestele munţilor, cu desagii încărcaţi de cărţi în spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de-acolo. A rămas bolnav şi slăbit mult după acea întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasa şi a fost adăpostit la Sinaia, unde a şi murit în luna august a anului 1911.
La căpătâiul său stă scris: "Aici doarme Badea Cârţan, visând la întregirea neamului său".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu