Nu permitem batjocorirea simbolurilor naționale românești!

Câte ceva despre simbolistică, sau cum să-ți bați joc de România în aplauze furtunoase.

Personajele sunt: un scriitor maghiar, Szekely Csaba, două piese de teatru, ,,Mihai Viteazul” și ,,Nu chiar 1918” și ,,uneltele” de lucru ale autorului, extrem de apreciat dealtfel în Ungaria, mai nou și în unele locuri din România. Cele două ,,opere” au fost lansate în țară la noi prin afișe mai mult decât grăitoare, fiind jucate în anul Centenarului, una cu o lună înainte de 1 decembrie 2018, la Târgu-Mureș, cealaltă chiar de Ziua Națională, la Sfântu-Gheorghe, aceasta din urmă urmând să recidiveze anul acesta, fix pe 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române.

Astăzi vorbim puțin despre afișele de prezentare ale celor două piese cu autor comun, afișe ce dezvăluie din capul locului intenția lui Szekely Csaba, aceea de a batjocori simbolurile noastre naționale. În afișul piesei ,,Mihai Viteazul”, România este prezentată ca o halcă de carne crudă de porc pusă pe grătar. Imaginea are multiple conotații, refuz să le dezvălui fiindu-mi silă, dar cred că așa ne văd unii dintre ei, pe noi, românii. Afisul celei de a doua piese este nițel mai rafinat, dar la fel de sugestiv și agresiv antiromânesc. Culorile tricolorului nostru sunt estompate, steagul Ungariei pune punctul pe i în toată ecuația imaginii și lesne se poate citi ,”Nu iar 1918”... vrabia mălai visează domnu Csaba! Mai pe românește spus, Unirea de la 1918 în viziunea autorului a fost un act artificial, produs de o simplă conjunctură istorică ”nedreaptă” și bineînțeles că, Ardealul aparține Ungariei, în interiorul statului român, fiind o comunitate ce se reprezintă prin steagul statului vecin si ”prieten”.

Cu aceste două afise defilează ostentativ Szekely Csaba prin România. La Târgu-Mureș s-a jucat printr-o trupă de teatru maghiară, cu un succes destul de scăzut însă, instituțiile importante de cultură din oraș refuzând să-i pună în scenă ”opera”. La Sfântu-Gheorghe în schimb a fost primit de Teatrul ,,Andrei Mureșanu” cu brațele deschise, reușind culmea, să și umple o sală. Cum poți privi senin o astfel de piesă și să aplauzi după aceea? Grea întrebare...retorică, bineînțeles. 

Profesorul Florin Palas la Teatrul ,,Andrei Mureșanu” din Sfântu-Gheorghe în seara zilei de 1 Decembrie 2018 (video)

,,Dar de unde veniți?!!!”, ne-a întrebat extrem de intrigată o actriță de la Teatrul ,,Andrei Mureșanu” din Sfântu-Gheorghe în seara zilei de 1 Decembrie 2018...,,De la Odorheiu-Secuiesc”, i-a răspuns cu un aer extrem de firesc Dan Ciprian Grajdeanu. Doamna care pusese întrebarea a rămas efectiv siderată, uimirea de chipul dânsei fiind greu de descris. Adică cum ar putea să vină de la Odorheiu-Secuiesc o ceată de români din Evul Mediu (cum peiorativ ne etichetează unii), cu atâtea steaguri tricolore, îmbrăcată în veșminte naționale, pentru a-și exprima protestul împotriva unei piese de teatru (,,Nu chiar 1918”) care batjocorește Ziua Națională? Dumnezeu și puterea de reacție a acestui popor minunat pot duce această ,,ceată”, oriunde și oricând. Bunicii si străbunicii noștri dragi au luptat pentru țara aceasta si la Odorheiu și la Sfântu-Gheorghe, nu facem altceva decât să mergem pe urmele pașilor lor. 
Cât despre Evul Mediu...Timpul de Luptă al Marilor Voievozi...de s-ar întoarce cândva, ”Vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decât atât”, cum atât de frumos sună o replică din Istorie. 

Mihai Tîrnoveanu